Ziua de 5 septembrie are o semnificație specială în calendarul ortodox. Creștinii îl pomenesc astăzi pe Sfântul Prooroc Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului. Este o zi de rugăciune și reculegere, în care credincioșii cinstesc memoria unuia dintre marii profeți ai Vechiului Testament. Tot astăzi sunt prăznuiți și Sfinții Mucenici Urban, Teodor, Medimn și cei 80 de preoți și leviți, dar și Sfântul Atanasie de la Brest și Sfântul Prinț Gleb.
Cine a fost Sfântul Prooroc Zaharia
Sfântul Zaharia, fiul lui Barac, a fost preot în Templul din Ierusalim și tatăl Sfântului Ioan Botezătorul. El era căsătorit cu Dreapta Elisabeta, sora Sfintei Ana, mama Maicii Domnului. Amândoi erau oameni drepți și evlavioși, dar nu aveau copii, iar nerodirea era considerată în acea vreme o pedeapsă de la Dumnezeu.
Conform Evangheliei după Luca, în timp ce slujea în templu, Zaharia a primit o veste minunată: un înger al Domnului i-a spus că Elisabeta, deși înaintată în vârstă, va naște un fiu „care va fi mare înaintea Domnului” (Luca 1:15) și „va merge înaintea Lui cu duhul și puterea lui Ilie” (Luca 1:17).
Pentru că s-a îndoit de această profeție, Zaharia a fost pedepsit cu muțenia până în ziua în care copilul s-a născut. Când i s-a cerut să spună cum se va numi pruncul, el a scris pe o tăbliță numele „Ioan”, iar în acel moment și-a recăpătat graiul și a început să profețească despre misiunea fiului său, care avea să devină Înaintemergătorul Domnului.
Junghierea Sfântului Zaharia
După nașterea Mântuitorului, împăratul Irod a aflat de la magi despre pruncul care avea să fie „Regele iudeilor” și, temându-se că își va pierde tronul, a poruncit uciderea tuturor pruncilor de parte bărbătească din Betleem și împrejurimi.
Știind de nașterea neobișnuită a lui Ioan, Irod a încercat să-l omoare. Dreapta Elisabeta s-a ascuns cu pruncul în munți și s-a rugat fierbinte lui Dumnezeu să îi scape. Minunea s-a petrecut: muntele s-a crăpat și i-a adăpostit pe mamă și fiu, salvându-i de la moarte.
În tot acest timp, Zaharia slujea în templu. Soldații trimiși de Irod au încercat să-l forțeze să dezvăluie unde se ascund Elisabeta și copilul, dar el a refuzat. Din această cauză, a fost ucis în fața altarului, înjunghiat cu cruzime (Matei 23:35).