Ministerul Sănătății a anunțat o inițiativă majoră pentru sistemul public de sănătate, prin lansarea în dezbatere publică a unui proiect de hotărâre care prevede înființarea a trei registre naționale de screening dedicate cancerului de col uterin, colorectal și de sân. Această măsură reprezintă un pas important în direcția modernizării strategiei de prevenție a bolilor oncologice și a alinierii României la standardele europene privind monitorizarea și gestionarea cancerului. Proiectul vine într-un moment în care statisticile privind incidența și mortalitatea provocate de cancer rămân îngrijorătoare, iar autoritățile sunt presate să implementeze soluții eficiente pentru detectarea precoce a bolii. Noile registre promit colectarea coerentă a datelor, o mai bună coordonare a programelor de screening și, în final, creșterea șanselor de supraviețuire pentru mii de pacienți.Ce presupune înființarea registrelor naționale de screening
Potrivit proiectului, Ministerul Sănătății dorește crearea unor instrumente digitale care să permită colectarea, stocarea și gestionarea unitară a informațiilor privind persoanele eligibile pentru programele de screening. Primul dintre acestea, Registrul Național de Screening pentru Cancerul de Col Uterin, denumit SEESCCU, va avea rolul central în monitorizarea femeilor care beneficiază de testări, urmărirea incidenței leziunilor precanceroase și canceroase, precum și evaluarea calității serviciilor medicale oferite.
Registrul SEESCCU va fi o platformă informatică complexă, menită să adune date din multiple surse: cabinete medicale, maternități, laboratoare, spitale publice și private. Prin acest mecanism, autoritățile vor putea urmări cu exactitate numărul femeilor testate, rezultatele investigațiilor, recomandările medicilor și eventualele evoluții ale afecțiunilor depistate.
Proiectul prevede, de asemenea, două noi registre similare pentru cancerul colorectal și pentru cancerul de sân. Astfel, România va avea un sistem național integrat, capabil să monitorizeze trei dintre cele mai frecvente și periculoase forme de cancer, pentru care depistarea precoce face diferența dintre un tratament eficient și un prognostic rezervat.
Implementarea acestor registre va asigura o mai bună coordonare a programelor naționale de prevenție, facilitând identificarea zonelor cu incidență crescută, a categoriilor vulnerabile și a persoanelor care nu au acces la servicii de screening. În plus, autoritățile vor putea analiza în timp real eficiența campaniilor de prevenție și a tratamentelor recomandate.
De ce sunt necesare aceste registre și cine le administrează
În prezent, România se confruntă cu un decalaj major în ceea ce privește screeningul pentru cancer, comparativ cu alte țări europene. De multe ori, lipsa unor baze de date unificate și dificultatea de a urmări traseul pacientului oncologic au dus la diagnosticare tardivă sau la imposibilitatea de a evalua corect evoluția bolii.
Prin înființarea registrelor, autoritățile urmăresc să corecteze aceste probleme structurale și să ofere medicilor și specialiștilor în sănătate publică un instrument modern, eficient și sigur pentru gestionarea informațiilor.
Conform proiectului, registrele vor fi în proprietatea și administrarea Institutului Național de Sănătate Publică, prin Centrul Național de Supraveghere a Bolilor Netransmisibile. Această instituție va avea responsabilitatea gestionării tehnice, asigurării confidențialității datelor, formării personalului implicat în raportare și monitorizării calității informațiilor introduse în sistem.